Bine ați venit la Scribd!

Pierderea în greutate [email protected]

In atelierele de reparat stupii gi alte utilaje apicole, se vor respecta cu strictete toate normele legate de paza contra incendiilor, iar lucriirile vor fi efectuate cu atentie, pentru a se evita accidentiirile. La extractia mierii, apicultorul va introduce gi va scoate ramele din centrifugi numai dupii ce aceasta s-a oprit complet.

Instalatiile electrice ale centrifugelor, ale usciitoarelor de polen, ale culitelor pentru desc5piicit faguri qi ale oriciiror altor utilaje apicole actionate electric, vor fi verificate cu grijii pentru a fi in perfect5 stare de functionare vi vor fi legate la pgmdnt.

La instalarea stupinelor pe vetrele repartizate in masivele mclifere pentni practicarea stupiiritului pastoral se vor respecta dispozitiile privind paza contra incendiilor. Transportul stupilor in pastoral se pierderea în greutate [email protected] de preferintii noaptea, sau foarte de diminealii, pe timp riicoros gi pe distante mici, deoarece albinele pierderea în greutate [email protected] mai linigtite.

Mijloacele de transport trebuie s5 fie in perfect5 stare de functionare, durata transportului va fi limitatii la timpul strict necesar. Apicultorul gi ceilalti insotitori ai transportului vor avea la indemiing echipamentul de protectie, vasul cu lut moale, uneltele necesare pentru eventualele interventii sau reparatii rapide in cazul clnd se constatii cii ies 6 albinele.

Eventualele fisuri din pereti, capacul sau fundul stupilor vor fi astupate cu lut moale inainte de inciircarea stupilor in autovehicul. Se vor asigura condifiile de ventilafie prin deschiderile laterale la stupii orizontali ~i prin sita de ventilatie la cei multietajati.

Se va acorda o ateniie deosebitii i n timpul manipuliirii stupilor, atit la incircare cit gi la desciircare, evitrindu-se manipul5rile brutale sau riisturnarea lor.

Transportul stupilor se executii numai pe drumuri cunoscute i n prealabil gi eventual amenajate in acest scop.

Este recomandabil ca deschiderea urdini~urilorsii se facii inainte de ivirea zorilor. Pe vagon se vor fixa tiiblite indicatoare vizibile, avAnd ca text: "Atenfie albine vii", Tehnica cxaminBrii familiilor de albine.

Comportarea cu albinele. Pentru efectuarea lucr8rilor planificate la familia de albine, se preg5tesc in primul rind utilajele ~i tnaterialele necesare, in funcCie de lucr5rile ce urmeaz5 a fi executate, pentru a nu se intrerupe controlul in scopul procurarii lor. Se aprinde apoi afumitorul, se imbraci halatul, se pune masca, se pregite~te lada pentru transportul fagurilor, dalta apicoli. Persoana pierderea în greutate [email protected] efectueaz5 controlul familiei de albine se va aqeza intotdeauna c5tre una din pc?

Deschiderea stupului qi descoperirea cuibului se va face cu miqciri calme, linigtite, ugoare, se va inliitura capacul, perna de protec1ie ~i in cele din urrni podigorul, fir8 a scutura albinele care se gisesc eventual pe acesta. Podigorul se va aveza in capacul stupului orizontal, sau se va sprijini de sciindura de zbor firi a bloca urdiniqul in cazul celorlalte tipuri de stațiunile de scădere în greutate din pennsylvania. La stupul orizontal podi~orul se va inlitura treptat, nu se va descoperi cuibul in intregime dintr-odatA.

Dupi inliturarea podi~orului,se dau cAteva rafale de fum in lungul ramelor pentru a determina albinele s5 se retragi spre partea inferioari a fagurilor. Se introduce apoi dalta apicolii intre ultima ram5 gi diafragmi in cazul stupului orizontal sau R. Se apucii rama de umerage cu ambele mdini qi se scoate din stup cu atentie, pentru a evita strivirea albinelor sau iritarea lor prin lovirea ramelor de perelii stupului.

pierderea în greutate ph@

Totodats se va evita atingerea albinelor de pe fagurele ce se scoate din stup, de fagurele alilturat, pierderea în greutate [email protected] acest lucru iritil foarte mult. NiciodatB nu se va scoate un fagure Far5 a se indeptirta in prealabil ramele intre ele pin5 la 17 - 18 rnm. Dacii stupul este plin cu rarne, se vor scoate una sau douk pentru a crea spatiu liber, fagurii scogi agezindu-se temporar in lada pentru transport sau intr-un corp de stup gol, ferindu-se de accesul albinelor pentru a evita furtigagul.

Dup5 ce s-a examinat fagurele pe una din fete, tindndu-1 cu speteaza superioarii in sus, pentru a se intoarce gi examina pe partea opus5, se va ridica mina dreaptii in sus astfel incPt speteaza superioar5 s5 se g5seasc5 in pozifie verticals, se rotegte apoi fagurele cu pierderea în greutate [email protected] in jurul spetezei superioare, prin exterior, apoi se lass din nou miina dreapti? Prin scoaterea cit mai rapida a acului se reduce cantitatea de vcnin introdus5 in organism.

Cunosclindu-se cil impreunii cu acul rBmfine atapt la piele qi 9 rezeworul cu venin, acesta continuhd sB pompeze veninul chiar dupii desprinderea de corpul albinei, scoaterea acului se va face nu prin apucarea cu degetele, mod care ar contribui la introducerea unui surplus de venin, ci prin riizuire cu unghia sau cu dalta apicolii.

Locul infepat menopauza te face să pierzi în greutate poate fi frictionat cu o solutie de sare de buciitiirie, ceapa sau patrunjel verde.

Aceeatji medicatie se va aplica tji in cazul unei singure infepiituri, la persoanele care manifestii alergie la veninul de albine. Alergia se manifest5 nu prin inflamatie local5 care este reactia normal5 a organismului ci prin fenomene multiple ca: urticarie generalizatil, prurit intens, dureri de cap, vomismente, senzatii de sufocare, palpitatii etc.

DupH terminarea controlului se va aqeza podi~orul, evitindu-se strivirea albinelor, perna de protectie dacH este cum pierdem greutatea coapseiapoi stupul se va inchide. Corpul acesteia este protejat la exterior de un tegument de natur5 chitinoas5 cu rol de protectie.

Tegumentul Tegumentul este alcHtuit dintr-o substant5 rezistentii numitil chitinti un polizaharid azotat Er5 structur5 celulariilipide drury pierdere în greutate oak brook il protide. Cuticula reprezint5 stratul exterior a1 tegumentului ~i este format5 la rindul ei din douii straturi: epicuticula la exterior qi procuticula la interior.

Epicuticula reprezint5 o membrang de naturii proteic5 care odatii cu trecerea la stadiul de adult devine impregnatii cu lipide. Procuticula la riindul ei este alc5tuit5 din exocuticulii gi endocuticul5. Exocuticula este reprezentat5 de un strat proteic care secretii sclerotinii, o substant5 ce produce sclerotizarea stratului, conducind la formarea p5flilor tari ale corpului, numite sclerite.

Barac ~i colah. Membrana bazala' acoper5 fata intern5 a hipodermei qi organele rezultate din activitatea acesteia. Pe suprafafa cuticulei exist5 numeroase excrescente chitinoase sub form5 de peri care indeplinesc roluri diferite. Firele de par sunt mai numeroase la albinele tinere 9i se r5resc pe m8sur5 ce vdrsta albinei este mai Tnaintatii.

Culoarea cuticulei 7i a firelor de pierderea în greutate [email protected] este variabila in functie de rasa albinei.

pierderea în greutate ph@

Tegumentul albinei este format din rnai rnulte segmente la nivelul carora, cbt gi a1 articulatiilor, cuticula se subtiazii permitand mobilitatea corpului in conditiile tegumentului sclerotizat. Segmentele corpului din partea dorsali se nurnesc tergite sau 13 dor,vunz, iar cele din partea ventral2 sternite sau ventrum.

pierderea în greutate ph@

Capul albinei Privit din fala, capul apare diferentiat in functie de castii. La albina lucratoare capul are fonnii triunghiulara cu v3rful indreptat spre partea inferioarii, la matci forma capului apare mai rotunjitii, inr la trdntor aproape rotunjita fig.

Vedere frontalti a capului la matcii Ialbinii lucrtitoare 2trBn tor 3 clupii J. La partea ventral5 a capului se giseqte orificiul bucal, in 14 partea dorsal5 se g5sesc trei ochi simpli numifi oceli, iar pe piiqile laterale doi ochi compugi.

La partea posterioaril, sub foramen, se afl5 o escavatie membranoasi i n care se inseril trompa albinei. Frontal sunt dispuse cele douii antene. Antenele Antenele sunt douii structuri filamentoase formate din trei pgqi: scapus, pedicel peduncul gi flagel. Ele pierderea în greutate [email protected] fixate de cap printr-o micii excavafie in cuticuli denumiti soclu. Baza rotunjit5 a fieciirui articol intr5 in concavitatea distali a celui precedent gi sunt unite intre ele printr-o membranil, asigurind migcarea liberii a antenei in orice directie jig.

Fiecare poqiune a antenei are organe pliici sau sensilecare indeplinesc funcfii variate pentru miros, gust, pipiit, perceperea vibrafiilor, a modificirilor de temperaturii, a concentratiei de acid carbonic etc. Pldcile poroase sunt sensibile pierderea în greutate [email protected] mirosuri. Pe antena unei lucriitoare se gisesc 3 - 6 plgci, fat5 de 3 la matc5 si 30 la triintor. Sensilele trichoide au rol tactil vi par a fi sensibile la vibrafii. Sensilele baziconice se g5sesc pe a1 treilea ~i a1 zccelea segment a1 flagelului, in num5r de cite pe fiecare antenii qi se pare c5 ar fi organe de miros ca gi plicile poroase.

Alcituirea diferitelor tipuri de sensile gi circuitul nervos a1 acestora sunt prezentate in fig.

pierderea în greutate ph@

La locul de imbinare a omatidiilor se ggseqte din loc in loc un periqor foarte lung, ceea ce conferi ochiului un aspect piros Fig.

Partea central5 a omatidiei este rhabdomul care are rolul de a indrepta razele de lumin5 c5tre celulele senzoriale ale ochiului. Celulele pigmentare izoleaz5 omatidiile Tntre ele. Fiecare omatidie percepe un singur punct a1 obiectului vizat incat imaginea apare mozaicati. AlcAtuirea unei omatidii qi ochiului compus a1 albinei sunt prezentate in figurile 7 ~i 8.

Culorile pe care le disting albinele sunt cuprinse i n spectrul solar Pntre qi nanometri. Spre deosebire de om, albina nu percepe culoarea roqie, dar percepe ultravioletul care este inaccesibil omului. Albul este sesizat in funcfie de modul in care petalele florilor absorb sau reflect5 razele ultraviolete.

Aparatul bucal Este alciituit din mai multe piese analoage tuturor insectelor, cu deosebirea cii sunt adaptate pentru supt ~i lins. Labrumul este o prelungire chitinoasii a cutiei craniene care se continuii cu o porfiune membranoasa. Sub labrum se afl5 situat faringele. Mandibulele sunt piese scurte ~i relativ puternice, de form5 concavii, care pot s i se indepiirteze mai mult sau mai putin una de alta, pivotind in articulafie. Atunci ~ 2 n dse inchid pot permite albinei sii apuce obiectele, servind la transportul impuritiitilor din stup, descoperirea anterelor florilor pentru a putea recolta polenul, desfacerea membranei grfiunciorilor de polen, pierderea în greutate [email protected] modelarea cerii in timpul construirii fagurilor ~i la formarea celulelor acestora, functionind ca adevarate prese.

Welcome to Scribd!

Spre deosebire de viespi, mandibulele albinelor sunt lipsite de dinti, ceea ce face imposibil5 spargerea cojii fructelor, aSa cum eronat se crede uneori. Pe suprafa1a mandibulelor se gisesc peri simpli, neramificati, mai lungi ~i mai numero~ila matc3 dec3t la albina lucratoare. Mandibulele tr2ntorului sunt mai scurte, mai inguste ~i sunt acoperite cu peri ramificati, pierderea în greutate [email protected] ~i lungi. Trompa are rolul principal pentru recoltarea nectarului ~i se compune din doui maxile gi labium buza infcrioars care se continua cu glosa Cfig.

Marila se compune dintr-o poqiune bazalh numith cardo ~i una distal2 alcStuitS din stipes, lacinia, galeea ~i palpul maxilar - putin dezvoltat. Labium buza inferioari este alcituiti din submentum postmentum de form2 triunghiularh, un mentum alungit prementumdoi palpi labiali pierderea în greutate [email protected], dou2 paraglose qi glosa limba care se termini cuflabelum lingurita.

Cele doug maxile qi labium se inserg in fosa trompei prin intcrmediul unei piese Pn form2 de "V" numiti4 lorum. Glosa este acoperiti la exterior cu perigori vi prezinti pe toat5 lungimea ei un canal care porneqte de la nivelul flabelumului.

Daci nectarul din floare este i n cantitate redus2, glosa joaci rolul unei pensule care colecteazi nectarul dispersat pe suprafafa glandelor nectarifere, caz in care nectarul se ridici prin canalul glosei, flabelumul producsnd in acest caz prin migcgri alternative efectul unei pompe aspiro-refulante care trimite nectarul citre cavitatea bucalii yi faringe.

Încărcat de

CBnd cantitatea de nectar este mare, se produce aliturarea galeelor maxilare cu palpii labiali, formiindu-se un tub care inconjoari glosa prin care se aspirii nectarul. Cdnd albina se alimenteaz2 cu substante solide, ca zah5rul uscat, ea incepe prin a le umecta cu salivi pentru a le dizolva ~i transfonna in sirop.

Existi doui glande salivare toracice care i ~ elimini i produsele intr-un canal colector unic la nivelul mentumului. Tot la nivelul capului se mai gisesc glandele hipofaringiene gi mandibulare. Primele sunt prezente numai la lucritoare qi secret; liptiqorul destinat hrinirii larvelor, celelalte sunt prezente la matci qi lucritoare ~i rudimentare la trilntor. La albinele lucritoare, secretia glandelor mandibulare permite inmuierea qi friimilntarea cerii gi dizolvarea inveligului uleios a1 polenului, in timp ce la matcH secretia st8 la baza producerii unor feromoni substanta de matci.

Toracele albinei Toracele albinei este format din trei segmente: protorace, mezotorace ~i metutorace, la care se adauga un a1 patrulea segment numit propndeum, care este de fapt primul segment abdominal g.

Fiecare segment este format dintr-o parte dorsal5 numit5 notum gi o parte ventral2 numitB sternum, iar intre acestea se ggsegte pleura.

Notumul este format dintr-o regiune pierderea în greutate [email protected] - scutum qi una posterioarii - scutelum. Protoracele poarti prima pereche de picioare. Mezotoracele poarti a doua pereche de picioare ~i prima pereche de aripi. Prezinti doui orificii mici numite stigme, care servesc la respiratie.

Metatoracele poarti a treia pereche de picioare gi a doua pereche de aripi ~i prezintii de asemenea, douri stigme pentru respiratie.

Uploaded by

Picioarele In afari de functia de locomotie, picioarele sunt adaptate pentru recoltarea polenului. Fiecare picior a1 albinei este alcrituit din cinci segmente: coxa, trochanterul, femurul, tibia gi tarsul.

Coxa asigura articulatia piciorului la torace la nivelul dintre pleuritele ~i sternitele fiecirui segment gi este dotat5 cu o musculatura foarte puternicii.

Trochanterul se articuleaza cu coxa prin doi condili, iar cu femurul articularea se face in aSa fel inciit se pot ridica sau relaxa simultan celelalte segmente ale piciorului. Femurul este de form3 alungitli cu doi mugchi foarte puternici: un flexor ventral gi un extensor dorsal. La albinele 1ucrGtoare pe fata externZi a tibiei piciorului posterior se gise~tecorbicula sau co~ulefulale cc? TarsuE este acoperit cu peri degi cu care albina recolteazil polenul de pe peri~oriicare-i acoperi suprafata corpului.

Acesta este format din cinci articole numite tarsomere, din care primul numit bazitars, se deosebe~teprin dimensiuni qi form5 de celelalte. Este lung ~i cilindric la picioarelc anterioare ~i medii vi 15fit ~i comprimat la cele posterioare.

Metafora metaforei

Pe suprafata intern5 a bazitarsului piciorului posterior se gase~teperia bazitarsala' care este format5 din rhduri de peri lungi cu care albina recolteazg de pe corp ~i retine enul Cfig. Tot la piciorul posterior intre tibie gi bazitars existii o pierdere în greutate în 6 zile care formeaz5 presa de polen, cu ajutorul c2reia albina transport2 polenul de pe peria bazitarsalii a unui picior pe corbicula celuilalt picior fig.

Pe picioarele mediane, la extremitatea distal5 a tibiei, se giiscqte o excrescenf5 chitinoas5 nurnit5 pinten, care servegte la extragerea glomerulului de polen din corbiculii dupii ce albina a ajuns la stup Cfig. La piciorul anterior, la capitul proximal a1 bazitarsului, se giise~teo scobiturti semicircular2 c5ptugitii cu fire de p5r, care este acoperit5 de o pies5 mobil5, numit5 fibulG, situat5 la extremitatea distal5 a tibiei.

Prin flexarea bazitarsului spre tibie scobitura se inchide cu piesa mobil5 realizindu-se strigilul, care serveqte la curatirea antenelor gi trornpei de polen prin trecerea repetata a acestora prin strigil Cfig. Celelalte patru articole tarsale sunt articulatc liber gi nu au musculatur5 proprie. Ultimul articol tarsial are douii cfirlige duble intre care se afl5 un fel de ventuzii - ernpodiul sau pulvilul. Csrligele servesc pentru deplasarea insectei pe suprafetele rugoase, iar pulvilul pe suprafefele netede.

La lucrgrile de selecfie, pentru determinarea rasei qi chiar a unei populafii de albine, se utilizeazg indicele tarsial care exprima procentual raportul dintre lungimea gi 15timea bazitarsului piciorului posterior. Pe toracele albinei sunt prinse dou5 perechi de aripi: una anterioar5 prinsi de mezotorace qi alta posterioari prinsa de metatorace.

Aripa prezintg patru nervuri principale care pornesc de la baz5: costala ce miirgineqte partea anterioara a aripci, subcoslnla imediat dedesubt qi paraleli cu costala, mediana ~i apoi anala care mirginegte marginea posterioarg.

Aripa anterioarii la albinele lucriitoare are aproape 10 mm lungime qi 3 mm 12time, iar cea posterioari 7 mm lungime qi 2 mm IiiTime. Miisurgtorile pentru determinarea indicelui cubital sc executs sub microscop, pe cele douii nervuri care formeazg un unghi obtuz, la baza celei de-a treia celule cubitale Cfig.

Marginea inferioari a aripei anterioare este ugor pliati in sus, forrn2nd o cuts. Aripile astfel reunite asiguril o mai bun5 stabilitate albinei. Cind albina face ventilatie i n fafa stupului aripile nu sunt prinse gi se agiti independent.

Migcarea aripilor se realizeazii intr-un ritm dc circa de bitii pe secundi, cu ajutorul mugchilor bine dezvoltati ai toracelui. Mecanismul ingenios care conduce zborul perrnite albinei sB se ridice, s i coboare, s i pierderea în greutate [email protected] lateral, st2nga sau dreapta gi chiar inapoi.

Abdomenul albinei este format din 6 segmente la lucritoare ~i matcii gi 7 segmente la trhntor, legate intre ele prin membrana care-i asiguri mobilitatea. Legiitura dintre abdomen gi torace se realizeazii prin propodeurn primul segment abdominal. Al doilea segment foarte mult subfiat spre partea anterioxil la unirea cu propodeumul se numegte pefiol. Abdomenul este mai lat spre partea anterioar3 qi mai subtire in partea posterioaril. Fiecare segment este alcgtuit din tergite superior gi sternite inferior ventral.

Tergitele acoperi partial qi marginile laterale ale sternitelor. Pe fiecare tergit, de o parte qi de alta, se giisegte cite un orificiu respirator stigmii. Ultimul tergit gi sternit formeaz3 rectul ~i deschiderea acului, iar la matci gi trsntor se deschid organele genitale dfig. Pe sternitele se gisesc cite doui suprafete cu aspectul sticlei translucide, care sunt glandele cerifere.

Aceste glande pierderea în greutate [email protected] fi observate numai c2nd se fntinde fortat abdomenul, deoarece sunt acoperite de sternitele precedente Cfig. Glandele cerifere prezinti niqte pori extrem de fini prin care se scurge ceara lichidi in buzunarele dintre inele, iar Pn contact cu aerul ceara se solidificg formind n i ~ t eplicu!